marți, 22 aprilie 2014

Sparanghelia

In sfarsit am gasit sparanghel super fresh si la un pret decent. Mare bucurie, asa ca am facut un meniu intreg. Supa crema de cartofi cu sparanghel si sparanghel invelit in bacon, rumenit in cuptor. O nebunie!

In realitate, ordinea corecta ar fi sparanghel invelit in bacon, rumenit in cuptor, si supa crema de sparanghel cu cartofi, pentru ca nu aveam deloc in plan sa fac vreo supa. Sparanghelul a fost insa unul neasteptat de proaspat, cu o parte lemnoasa surprinzator de frageda, pe care mi-a parut rau sa o arunc, asa ca am hotarat sa o valorific cumva. Geniala idee am avut, caci a fost taaare delicios totul! :)


Supa crema de cartofi cu sparanghel

Ingrediente:
  • o legatura de sparanghel (doar partea mai lemnoasa + cateva fire intregi)
  • 3 cartofii medii
  • 2 fire de ceapa verde
  • lapte
  • cateva fasii de bacon crud uscat
  • ulei de masline
  • sare, piper, nucsoara


Partea lemnoasa a sparanghelului se curata si se taie felii subtiri. Varfurile firelor intregi se pastreaza pentru decor. De asemenea, cartofii se taie cubulete, iar ceapa se toaca marunt. Toate acestea se calesc usor intr-o lingura de ulei de masline, dupa care se adauga apa fierbinte, dar doar cat sa acoperim legumele. Se fierbe la foc mic pana se inmoaie toate legumele. Se lasa sa se racoreasca putin, dupa care se blenduieste amestecul fara mila. Se adauga lapte, cat sa se ajunga la consistenta dorita, si se se pune din nou pe foc, avand grija sa nu fiarba. De abia in acest moment se adauga si varfurile de sparanghel, astfel incat sa ramana crocante. Se asezoneaza cu sare, piper si putina nucsoara.

Se serveste cu fasii rupte de bacon crocant (prajit in tigaie fara nici un adaos de grasime).


Sparanghel invelit in bacon, rumenit la cuptor

Ingrediente:
  • o legatura de sparanghel 
  • fasii de bacon crud uscat
  • ulei de masline
  • piper


Firelor de sparanghel li se rupe partea lemnoasa (indoind capetele firului, el cedeaza exact unde trebuie) si se curata. Sparanghelul verde trebuie curatat doar daca este foarte gros, dar eu prefer sa il curat de fiecare data, altfel poate fi atos. 

Fiecare fir de sparanghel se infasoara in cate o felie de bacon, incepand de la baza, si se asaza intr-un vas termorezistent, tapetat cu hartie de copt. Se stropeste cu putin ulei de masline si se presara piper proaspat macinat deasupra. Sare nu am adaugat, baconul fiind deja sarat. 

Se coace in cuptorul bine incins, pana se rumeneste frumos (cam 10 - 15 minute).


Merge bine cu o portie de orez salbatic fiert simplu. Si un roze rece :).


Enjoy! :)

marți, 15 aprilie 2014

Prajitura cu branza de vaci

Ei, dragilor, daca va plac prajiturile cu branza dulce, reteta asta-i de voi. Supermegaextragiga delicioasa. Asta daca delicios ar suporta grad de comparatie :). In plus, 15 minute, pe ceas, sunt indeajuns pentru a pregati minunatia.


Ingrediente:
  • 250g unt 80%
  • 3 pahare faina
  • 2 pahare zahar
  • 2 lingurite cu varf praf de copt bio
  • 500 g branza de vaci
  • 200 g smantana 30%
  • 4 oua

Ingredientele sunt suficiente pentru o tava cu dimensiunile de 40x30 cm, iar ca unitate de masura eu am folosit un pahar de 250 ml. Dar cel mai important lucru este ca untul sa fie la temperatura camerei. Restul e... poveste. :)

Se freaca untul cu un pahar de zahar, doar cat sa se amestece bine, fara a insista prea mult. Faina se amesteca cu praful de copt si se adauga compozitiei de unt. Ajutandu-va de maini (da, stiu, it's kind of messy :)), se incorporeaza faina in unt, pana se fac faramituri (se freaca usor intre palme).

Separat, se amesteca branza cu smantana si galbenusurile si se omogenizeaza bine. Albusurile se bat bine, impreuna cu celalalt pahar de zahar, pana devin o bezea lucioasa, si se adauga la compozitia de branza. Se amesteca usor, cu o paleta, si cu miscari largi, de rasturnare, pentru a nu pierde aerul din bezea.

In tava se aseaza 2/3 din faramiturile de aluat, se niveleaza usor, se asaza compozitia de branza, iar la final restul de aluat. Nu mai este nevoie sa ungem tava, deoarece aluatul are suficient unt in compozitie cat sa nu se lipeasca, dar eu prefer sa pun o hartie de copt dedesubt pentru a o taia mai usor si a proteja astfel si tava. Se coace la 180°C, pana se rumeneste uniform. Timpul variaza, mai ales in functie de cat de "zemoasa" este branza. Undeva intre 30 si 50 de minute.

Se lasa sa se raceasca inainte de a o taia, dar e buna si calduta daca pofta e mare :). Rece, merge de minune cu un sos de fructe. Frageda si delicioasa, te lingi pe degete, nu alta!

Enjoy! :)

sursa: lalena.ro

sâmbătă, 12 aprilie 2014

Pesto de leurda

Sunt total dependenta de aceste frunze de un verde magic, cu un gust puternic si iz de usturoi... leurda, aka usturoi salbatic. Cand eram mica, bunica culegea, dupa fiecare ploaie, liorda (asa-i zicea ea) proaspata din padure si evita plantele deja inflorite. Intre timp am aflat ca florile de leurda nu au nimic toxic, ba chiar se mananca. Crocantite in ulei de masline ar fi "crutoanele" perfecte pentru o supa crema cu leurda. Dar nu am incercat niciodata. Inca :). Oricum, salata de liorda a bunicii era compania perfecta pentru o portie de bureti fripti, culesi tot din padure. Ce amintiri...

Acum gasim leurda in piata. Mai simplu si la indemana. Astfel ca, de cand apar primele frunze pana la ultimele, de cate ori ajung la piata strecor in sacosa de cumparaturi cel putin o legatura de leurda. Am preparat-o in fel si chip, dar printre favorite se remarca clar pesto de leurda. Nu doar ca este gustos, dar il si folosesc ca baza la o gramada de alte preparate, imbogatindu-le.


Nu am cantitati exacte, nici macar pesto de busuioc nu fac masurand ingredientele. In esenta am folosit o legatura de leurda, aproximativ doua linguri de muguri de pin (data viitoare fac cu nuca), o bucata de parmezan (mult prea mica :), ideal ar fi in jur de 100g) si ulei de masline extravirgin. Acestea se maruntesc in robot pana la omogenizare. Se poate pastra in frigider pana la o saptamana, daca se tine intr-un borcan bine inchis, si protejat printr-o pelicula de ulei de masline extravirgin.


Gustul este delicios, dar destul de puternic, de aceea imi place sa-l balansez cu rosii dulcege. 


Enjoy! :)

vineri, 11 aprilie 2014

Paine cu usturoi, rozmarin si parmezan

Mirosul si gustul acestei paini sunt dumnezeiesti. Pufoasa si aromata, ofera un incredibil rasfat. 


Ingrediente:
  • 600 g faina
  • 25 g drojdie proaspata
  • 350 ml lapte caldut
  • 3 linguri unt
  • 2 lingurite zahar
  • 2 lingurite sare
  • 4 catei usturoi
  • 1 crenguta rozmarin
  • 2 lingurite parmezan ras fin

Drojdia si zaharul se dizolva in 100 ml lapte caldut. Atentie, daca este prea cald laptele, riscam sa omoram drojdia. Se lasa sa creasca (aproximativ 10 minute).

Faina se pune intr-un bol incapator, se amesteca cu sarea, dupa care i se face o gaura la mijloc si se toarna maiaua crescuta. Se amesteca usor, adaugandu-se treptat si restul de lapte caldut si untul topit, usor temperat. Se framanta un aluat, pana devine nelipicios si elastic (aproximativ 10 minute). Daca vreti sa dati jos in avans caloriile pe care le veti pune devorand aceasta paine, zic sa va puneti la bataie mainile cand vine vorba de framantat. Daca nu, un mixer sau un robot va face minuni :). Aluatul obtinut se acopera cu un servet de panza si se lasa sa dospeasca, la loc caldut, pana isi dubleaza volumul.

Intre timp se pregateste un amestec din usturoiul pisat, frunzulitele de rozmarin si ulei de masline.

Cand aluatul  este crescut, se taie in doua, iar fiecare parte se intinde pe lungime, se unge cu uleiul aromatizat si se ruleaza strans, una in continuarea celeilalte. Se aseaza intr-o tava, pe hartie de copt si se mai lasa sa creasca, aproximativ 15 - 20 de minute. La final se unge cu ulei deasupra si se coace la 180°C, timp de 30-35 minute, pana devine aurie. 




Dupa ce se scoate din cuptor, se unge din nou, cat este fierbinte, cu ulei de masline si se presara parmezan. 



Si un close-up. Da, da. Stiu. Va rog, inchideti gura si... stergeti podeaua :).


Daca se poate si exista disponibilitate :), se lasa sa se raceasca complet, pe un gratar, dupa care se poate manca. La ce aroma are, chiar si goala :).

Enjoy! :)

sursa reteta: divainbucatarie

joi, 10 aprilie 2014

Snitele din piept de pui cu parmezan

Nu cred ca inventez eu roata cu aceste snitele, dar sunt atat de bune ca as manca intruna :). Diferenta o face parmezanul, care adaugat in faina le da un gust deosebit.


Toata treaba este extrem de simpla, trebuie doar ceva rabdare si putina atentie. Desi oricata grija ai avea, cel putin o picatura de ulei se gaseste suficient de incapatanata incat sa aterizeze direct pe aragaz. De asta urasc eu partea cu prajitul. Dar din cand in cand, cand pofta e suficient de mare, gasesc si rabdare si grija :).

Ingrediente:
  • 1 piept de pui
  • 3 oua
  • 2 linguri faina
  • 1 lingura parmezan ras
  • condimente (sare, piper, nucsoara, boia)

Pieptul de pui se curata de pielitele albe si se taie fasii mai inguste. Se bate usor cu un ciocan. Unul pentru carne, evident :). Mai mult in joaca, caci pieptul de pui e oricum o carne suficient de frageda si nu vrem sa se usuce cumva la prajit. Se sareaza si se pipereaza si se lasa sa stea putin. Intre timp se pregatesc ouale si faina. Ouale se bat bine cu putina sare, piper si nucsoara. Faina se amesteca cu parmezanul, piperul si putina boia. 

Se ia cate o fasie de pui, se trece prin faina, ou batut si se prajeste la foc iute, pana se rumemeneste frumos pe ambele parti. Se scot pe un servetel care sa absoarba surplusul de ulei.



Fragede si aromate, micute si delicate, aceste snitele sunt preferatele mele. 

Enjoy! :)