joi, 30 ianuarie 2014

Supa crema de linte rosie

Supa de linte rosie este una din preferatele noastre. Facuta in casa sau luata de la Calif, cred ca este supa cel mai des intalnita in bucataria noastra. Sau pe aproape, caci nici cea cu pui si taietei de casa nu e tocmai vitregita :). Faptul ca in ultimele doua saptamani am tot poftit la ea, dar fie ajungeam la Calif dupa ce tocmai s-a dat ultima portie, fie la plafarul de unde imi fac cumparaturile (ca deh, vrem sa ajutam economia stradalolocala) tocmai au vandut ultima punga nu au facut decat sa creasca frustarea si... pofta. Si povestea s-a tot repetat de vreo patru ori, pana ieri, cand, pe un viscol incredibil m-am incapatanat sa revizitez plafarul, si uite ca a fost cu succes. Mi-am luat si rezerve, doar, doar n-oi mai trece prin acest calvar any soon :).

Ingrediente:
  • 1 cana linte rosie (250 g)
  • 2 morcovi
  • 1 ceapa
  • cativa catei de usturoi
  • 1 lingura pasta ardei cu sare
  • 1/2 lingurita seminte coriandru
  • 1/2 lingurita chimen
  • piper
  • lamaie
  • patrunjel 
Condimentele se rumenesc usor intr-o tigaie, fara ulei, dupa care se maruntesc in mojar.

Spalam lintea bine. Ceapa, usturoiul si morcovul se taie bucati si se calesc in putin ulei din turte de masline. Se adauga lintea, condimentele si aproximativ 1 l de apa fierbinte. Ideal ar fi sa nu puneti toata apa de la inceput, ca sa nu iasa prea subtire. Eu am inceput cu doua cani (am folosit-o pe cea cu care am masurat si lintea) si am ajuns la aproape 4. Noua ne place ca supa sa fie mai groasa (mai mult crema decat supa), dar cum gusturile difera, este bine sa mai aveti la indemana vreo cana in plus, just in case.

Lintea decorticata fierbe foarte repede si cu siguranta este fiarta atunci cand si morcovul este moale. La mine a fost chiar prea fiarta (note to myself: data viitoare sa tai morcovul felii mai subtiri). Supa se lasa sa se racoreasca, dupa care se blenduieste fara mila. Se repune pe foc, se asezoneaza daca mai este nevoie, se da un clocot si se haleste serveste cand este fiebinte, cu chili presarat deaasupra, niste zeama de lamaie si muuult patrunjel tocat. Se poate renunta la zeama de lamaie si sa adaugam in schimb o lingurita de smantana sau iaurt. Am auzit si de varianta cu putina scortisoara, dar inca nu am incercat-o :).


Enjoy! :)

luni, 27 ianuarie 2014

Cartofi dulci la cuptor

Imi plac cartofii dulci la nebunie, singura problema fiind... nu si lui Radu :). Asa ca nu prea le-am gasit loc in meniul nostru. Totusi, astazi n-am mai rezistant si am facut o tura de cartofi dulci la cuptor. Nu de alta, dar ajunsesem sa-i si visez :). Si culmea, a mancat si musiu Radu. Dupa ce ca am luat doar doi cartofi mai pricajiti, i-au placut si lui. Nu foarte mult, dar suficient cat sa nu imi satisfac eu poftele culinare, dar si cat sa ma linistesc. Victoria este aproape, sigur repetam operatiunea. Soon. Very soon :).


Cartofii se spala bine si se curata cu un burete de sarma. Nu e musai sa fie curatati de coaja, dar eu ii prefer skinless, asa ca am sarit pasul cu buretele. Se taie bastonase de marimi cat de cat egale, iar acestea se pensuleaza cu un amestec de ulei de masline, sare, piper, pudra de chimion, boia, cimbru si putin chili. Se asaza intr-o tava, pe hartie de copt, si se coc in cuptorul incins pentru aproximativ 30 - 40 de minute.




Am facut si un sos de usturoi cu iaurt. Intr-un mojar se pun cativa catei de usturoi, o lingurita ulei de masline extravirgin, 1/2 legatura de patrunjel (eu am avut doar congelat, e bun si asa), sare de mare si piper proaspat macinat. Se freaca bine pana obtinem o pasta delicios de verde :), dupa care adaugam iaurt degresat, putin cate putin, pana ajungem la gustul dorit.


Cartofii si sosul de usturoi fac minuni impreuna si declanseaza placeri nebanuite. Pe incercate! Puiul a palit in fata lor :).


Enjoy! :)

miercuri, 22 ianuarie 2014

Megachiftea din carne de curcan

Sa mananci si sanatos, dar si gustos, poate fi o provocare. Cel putin pentru noi doi :). Asa ca tot timpul suntem in cautare de retete noi, de idei, de orice ne poate ajuta. Nu-i de mirare, deci, ca atunci cand am primit de la Ela reteta ei de chiftele din carne de curcan, am si pus-o in aplicare. 

Toate bune si frumoase. Am luat piept de curcan, restul ingredientelor le aveam acasa, doar sa tocam carnea, cand... surpriza. Dupa o tura, s-a stricat robotul. Dornica de chiftele si cu pofta cat casa, zau ca m-am ambitionat si am tocat restul carnii cu cutitul :). Bine, a trebuit sa-l angrenez si pe Radu, ca altfel ma apuca Pastele pregatind aceste chiftele si, dupa atata tocat, cred ca nici bratul nu mi l-as mai fi putut folosi :). Dupa ce am maruntit in sfarsit toata carnea, alta surpriza... eram out of stock in ceea ce priveste hartia de copt, iar eu vroiam sa bag chiftelele la cuptor. Pentru tava cu gratar compozitia era prea moale, astfel ca solutia a venit oarecum natural... megachiftea sa fie! :)

Ingrediente:
  • 1 piept de curcan
  • 2 lingurite pasta de ardei cu sare (sau boia)
  • 1/2 legatura patrunjel
  • 1/2 legatura marar
  • cativa catei de usturoi
  • 2 albusuri
  • rosii cherry
  • piper

Carnea tocata se amesteca cu verdeata tocata, usturoiul tocat, pasta de ardei, albusurile si piperul. Pasta de ardei este deja sarata, dar daca puneti boia, nu uitati sa adaugati si sare dupa gust. Se omogenizeaza bine.

Se unge cu putin ulei un vas termorezistent mai inalt, se asaza 3/4 din compozitie, se adauga rosiile cherry, care se afunda putin in compozitie, iar la final se acopera cu restul de carne.


Se da la cuptor pana se coace megachifteaua. Daca vreti sa se coloreze frumos si sa obtineti o crusta rumenita, puteti rade putin cascaval.

Merge bine cu salata verde si paine de secara!


Enjoy! :)

duminică, 19 ianuarie 2014

Turta dulce mult aduce

Cum arata niste Sarbatori perfecte? Nu stiu si nici nu am gasit vreo definitie nicaieri. Dar cred ca familia si prietenii sunt elemente care contribuie major. Astfel ca de sarbatorile ce tocmai au trecut am abuzat din plin din ambele. Si de mancare, of course :), dar doar impreuna cu cei dragi!

Pentru ca sunt topita dupa fetele mele (nepotelele, adica) m-am gandit ca va fi tare distractiv sa ne jucam putin in bucatarie. Ni s-au alaturat inca doua fete cucuiete si am petrecut impreuna o zi intreaga, construind casute din turta dulce :). Si bine am facut. Ne-am jucat, am ras, ne-am murdarit, ne-am enervat (sa construiesti o casa nu-i easy deloc :)), dar bottom line... a fost supermegaextra fun!


Ca experienta, a fost mai mult o joaca. N-am respectat pasii intocmai, caci de unde atata vacanta?! Ar fi trebuit sa facem aluatul, sa-l lasam in frigider cel putin o zi, dupa aceea sa decupam si sa coacem peretii si acoperisurile, sa asamblam baza, sa le lasam de pe o zi pe alta la uscat, pentru ca in final sa le si acoperim si sa le decoram, si iarasi o tura de uscat si uite asa... E clar ca n-aveam atata timp si, sincer, cred ca nici rabdare :) Noi ne-am apucat la pranz, am facut aluatul (o tona, pe principiul mai bine mai mult decat mai putin), l-am bagat in congelator sa se raceasca bine, dupa vreun ceas sau doua l-am scos, l-am lasat sa se dezmorteasca putin, dupa care ne-am suflecat manecile, am tras aer adanc in piept si ne-am apucat serios de joaca... incepand cu cel mai mare piticot si terminand cu cel mai mic!








Sablonul l-am luat de pe net, dar cred totusi ca a fost ceva in neregula cu el sau nu ne-am priceput noi bine (adica eu, bien sur), caci parca nici un acoperis n-a vrut sa se potriveasca cu peretii caselor. Si am realizat ca acoperisurile sunt mult prea grele pentru o fundatie care nu avea timp sa se sudeze bine. Asa ca am apelat la o solutie disperata... si uite asa casutele au primit invelis dantelat, din foi de napolitane. Dupa care le-am ornat cu icingul ramas de la asamblare, ca doar iarna nu-i ca vara si ne trebuia putina zapada :). Si pentru ca turta dulce sa fie suficient de dulce, le-am impodobit cu jeleuri si bomboane neserioase. Si dulci, si haioase :).

Am facut in total sapte case si va spun ca niciuna dintre ele nu a fost facuta cu termopane din China si nici din fondurile de la Trofeul Calitatii, asa ca orice rima ironica ar fi pur si simplu rautacioasa. Casele au fost construite de pitice din munca cinstita si ar fi iesit mai multe, dar n-au mai fost nici maini disponibile si nici spatiu :)




Din restul de aluat ramas de la casute am facut o multime de figurine din turta dulce, pe care le-am ornat si le-am mancat cu aceeasi maxima placere. A fost cea mai buna turta dulce home made pe care am mancat-o ever si cu siguranta voi mai face. Turtitele devin moi si pufoase dupa cateva zile, asta, desigur, pentru cei care au atata rabdare :).
Atat reteta de turta dulce, cat si cea a icing-ului cu care am lipit peretii si am ornat, le-am luat de pe Comori delicioase. Ce am facut eu aproape ca nici nu seamana cu ce minunatii face Rita, dar sper ca macar gustul sa fie cel care trebuie, pentru ca toti cei care au gustat turtele noastre au fost incantati de ele. Si o zic fara pic de modestie :) 

Ingrediente
  • 1 kg faina
  • amestec de condimente pentru turta dulce (4 lingurite scortisoara, 1/2 lingurita cuisoare macinata, 1/2 lingurita anason macinat, 1/2 lingurita nucsoara macinata, 1/2 lingurita ghimbir macinat, 1 lingurita coaja rasa de portocale)
  • 1 plic praf de copt
  • 300 g zahar pudra
  • 4 oua
  • 250 g miere
  • 300 g unt

Untul taiat cubulete se topeste impreuna cu mierea, fie pe baie de aburi, fie in cuptorul cu microunde. Eu m-am folosit de cuptor, in cateva reprize de 30 de secunde, in pauzele dintre ele incercand sa omogenizez compozitia. Operatiunea se repeta pana la omogenizarea perfecta, dupa care se lasa sa se racoreasca, timp in care pregatim restul ingredientelor.

Intr-un vas incapator se amesteca faina cu condimentele si cu praful de copt, iar ouale intregi se bat cu zaharul. Se face o adancitura in mijlocul fainii, se adauga compozitia de oua si cea de miere cu unt. Se amesteca totul cu o lingura de lemn, iar cand incepe sa se lege, aluatul se framanta cu mana, pana cand se leaga. 

Aluatul se imparte in doua bucati, iar fiecare portie se inveleste in folie alimentara. Ideal este ca aluatul sa stea la frigider pana a doua zi. Daca va grabiti, lasati aluatul in frigider macar 2-3 ore.

Precizez ca eu am facut aluat din 2 kg de faina si ne-au iesit cele sapte casute asamblate, vreo 2 ramase neasamblate si o gramada de figurine. Astfel ca doar pentru figurine cred ca ar ajunge aluat si dintr-o jumatate de kilogram de faina.

Cand vine momentul coacerii, aluatul se scoate din frigider cu aproximativ jumatate de  ora inainte de a-l intinde. Se presara usor cu faina pe masa de lucru si se framanta putin aluatul. Acesta nu trebuie sa fie lipicios, dar daca se intampla sa fie, se mai presara faina si se framanta pana cand suprafata aluatului devine neteda si lucioasa. Aluatul se intinde uniform, pana la grosimea de aproximativ 3-4 mm, dupa care se decupeaza diverse forme, dupa dorinta.

Figurinele din turta dulce se asaza in tava, pe hartie de copt, avand grija sa ramana putin spatiu intre ele, si se coc in cuptorul preincalzit la aproximativ 180°C, timp de 5 - 10 minute, pana cand devin usor aurii pe margini. Se lasa in tava sa se racoreasca putin, dupa care se transfera si se lasa sa se raceasca complet pe un gratar sau un fund de lemn. Ideal este sa avem un avans de doua sau trei tavi cand ne apucam de copt, fiindca se coc mai repede decat se decupeaza.

Dupa racirea completa se orneaza cu icing sau ciocolata topita, fie alba, fie neagra. Eu am folosit icing. Pentru acesta se bate un usor un albus de ou. Se adauga 200 g zahar pudra, doua cate doua linguri, amestecand dupa fiecare, si 1 lingurita zeama de lamaie. Trebuie sa obtinem o pasta omogena, densa. Pentru ornare am folosit cornete din hartie de copt.

Figurinele astfel ornate se lasa sa se usuce bine, dupa care se depoziteaza in cutii inchise. Sunt mai bune dupa cateva zile, cand incep sa se inmoaie, si se pot pastra fara griji aproape o luna. Dar repet, doar daca scapa de gurile pofticioase :). 


Enjoy! :)

Crema de branza cu somon afumat

Perfecta pentru un mic dejun usor, dar delicios, crema de branza cu somon afumat se face cat ai zice... peste. Adica somon :). Ideal este totusi daca o puteti lasa putin la frigider, cat sa isi imbunatateasca usor tinuta.

Ingrediente:
  • 200 g somon afumat
  • 200 g branza Fagaras cu smantana (eu am folosit varianta light)
  • 3 fire ceapa verde
  • 1/2 lingurita pasta ardei cu sare 
  • 1/2 legatura marar tocat
  • zeama de lamaie
  • piper

Si cand zic ca se face usor, nu exagerez cu nimic. Absolut toate ingredientele se pun in blender si se maruntesc impreuna pana la omogenizarea perfecta. Ca o mentiune, pentru ca pasta de ardei pe care o tot folosesc eu este deja sarata, nu am mai adaugat sare, dar daca folositi ardei proaspat, sau pur si simplu il omiteti, atunci nu uitati sa adaugati sare dupa gust. And that's all!

Se lasa sa stea in frigider macar o ora, dupa care se serveste pe felii de paine proaspata, paine prajita, crackers etc. Merge de minune cu rosii, masline, castraveti sau orice altceva va place.


Enjoy! :)

duminică, 12 ianuarie 2014

Bruschette cu mozzarella si rosii

Nu stiu pe nimeni care sa strambe din nas cand vine vorba de bruschette. Nu zic ca n-o fi sau ca nu s-a mai auzit, dar eu chiar nu stiu :) Sunt satioase si delicioase, se fac in no time iar in ceea ce priveste variantele... the sky is the limit. Sau imaginatia. Sau frigiderul. :)

Noi astazi am optat pentru bruschette cu mozzarella si rosii. Am prajit 4 felii (nu foarte mari) de paine de secara si le-am frecat fara mila cu o jumatate de catel de usturoi. Am presarat fasii de mozzarella din lapte de bivolita (mult mai buna decat cea de la surata vaca), o bila de 125 g ar trebui sa ajunga, iar deasupra am pus din belsug salsa de rosii, adica un amestec din vreo 5 rosii cherry taiate cubulete, sare neiodata, piper proaspat macinat, cam o lingurita busuioc uscat si o lingurita ulei de masline extravirgin.

Ne-a luat zece minute sa le facem si cam tot atat sa le mancam :)


Enjoy! :)

vineri, 10 ianuarie 2014

Oua de prepelita in sos picant de rosii

Cu dor de o Shakshouka clasica, delicioasa si satioasa, dar cu dorinta de a mai taia din grasimi si prajeli, am recreat reteta in varianta light. Si spunem amandoi, cu mana pe inima, nu e cu nimic mai prejos decat varianta originala.

Ingrediente:
  • 1 conserva de rosii cubulete
  • 1 lingurita pasta ardei kapia cu sare
  • 12 oua de prepelita
  • condimente (chili, cimbru, busuioc, oregano - uscate)

Rosiile se amesteca cu pasta de ardei si condimentele si se tin pe foc, intr-o tigaie antiaderenta (fara a adauga ulei), pana scade putin sosul format, dupa care se adauga ouale, unul cate unul. Se gatesc in continuare, sub capac, pana se incheaga albusul, dar galbenusul este inca moale.



Se servesc fierbinti, cu patrunjel tocat si o bucata de paine proaspata. Unii, nu zic cine :), isi mai pun si putina branza de burduf pe paine. Delicioasa combinatia!


Enjoy! :)

joi, 9 ianuarie 2014

Alta mancare de peste

Iata-ne intr-un an nou, cu visuri noi, sau nu chiar atat de noi :), cu provocari noi sau cateva restante. Unii mai sanatosi, altii mai putin sanatosi (colesterolul, bata-l vina), altii mai veseli, altii mai tristi, dar nu mult prea tristi :)... Oricum, clar cu un surplus serios de kilograme, caci sarbatorile sunt intotdeauna o buna scuza sa mancam tot ce poftim :)

Si, cum spuneam, colesterolul is the new thing to deal with. Radu has it all :) Asa ca am trecut amandoi pe un regim cat mai sanatos cu putinta.

Dupa doua zile de branza de vaci, iaurt si piept de pui, a venit si momentul rasfatului... pastrav cu legume la cuptor :). 

Ingrediente:
  • 2 pastravi eviscerati
  • 2 dovlecei (taiati cuburi mai marisoare)
  • 4 fire praz (rondele groase)
  • 330 ml bulion
  • 1 lingurita pasta de ardei cu sare (sau 1 ardei kapia bine ciopartit)
  • cateva tije de telina (apio)
  • cativa catei de usturoi (felii)
  • 2 bucatele infime de unt din cel mai slab
  • patrunjel tocat
  • un strop de sare neiodata
  • cateva felii de lamaie

Treaba sta cam asa... se spala dovleceii si prazul, se curata si se portioneaza, dupa care se amesteca cu bulionul, tijele de telina maruntite si pasta de ardei. Se pun intr-o tava termorezistenta cu pereti mai inalti (lasa zeama), iar peste ele se asaza frumos pastravii in care se indeasa, cu zgarcenie :), cate o bucatica mica de unt slab, pe principiul ca putin unt n-a omorat pe nimeni, dar clar face minuni in privinta gustului final :), patrunjel tocat, felii de usturoi si cate doua felii de lamaie. Cateva felii de lamaie am pus si deasupra.


Se da la cuptor, la 180°C, pentru aproximativ 45 de minute. Legumele raman usor crocante, iar zeama lasata de ele este dementiala. Mai ales daca inmoi in ea o bucata de paine neagra. Si unde mai pui ca se pregateste pe repede inainte. Sigur o sa repetam figura. Pardon, reteta :).


Eu prefer sa dezosez pestele imediat dupa gatire. E mai simplu cat este inca cald si nu ma murdaresc decat o singura data. Caci tare messy imi pare partea asta :).

Enjoy! :)