Se stie bine, la noi in casa pastele stau la loc de cinste... pe masa. Cat mai des si in cele mai variate forme.
Ca mancam pesto genovese pe paine, la orice ora din zi si din noapte, iarasi se stie.
Asadar, nu este de mirare ca din combinatia celor doua poate iesi ceva superextramegagigabun. Paste al pesto genovese... bune, de te lingi pe degete!
Deci, ati inteles, facem des pesto din busuioc in casa, dar niciodata nu am cantarit ingredientele. Intotdeauna am plecat de la cat busuioc am avut si am adaugat, dupa gust, restul ingredientelor: parmezan ras, usturoi pisat, muguri de pin prajiti (se pot inlocui cu miez de nuca) si ulei de masline extravirgin. Rar a mai fost nevoie de cate un strop de sare, totul depinde de cat de sarat este parmezanul.
Ca idee, proportiile ar trebui sa fie urmatoarele:
Cand ne grabim sau daca facem o cantitate mai mare o data, il facem in robot. Pur si simplu adaugam toate ingredientele si apasam pe buton. In cateva secunde este gata. Gustam, dregem gustul daca este cazul, mancam. Atat de simplu :).
Dar daca este timp, preferam sa folosim mojarul. Sosul nu trebuie sa fie extrem de fin, ca sa se simta mai bine aromele. In mojar se piseaza mai intai mugurii de pin, dupa care adaugam frunzele de busuioc si usturoiul pisat si le frecam impreuna pana se maruntesc bine si aproape ca devin pasta. Se adauga parmezanul ras si ulei de masline cat sa dam consistenta dorita sosului. Dureaza putin mai mult, dar merita.
Revenind laoile pastele noastre, le preferam pe cele proaspete. Tagliatelle, penne, spaghetti etc. Nu conteaza. Ba chiar mai folosim si din cele uscate. Unul dintre target-urile propuse pentru anul ce vine este sa facem pastele in casa.
Asadar, pastele se fierb, conform instructiunilor de pe pachet, in apa cu sare. Cand sunt fierte al dente, se strecoara, pastrand o cana din apa in care au fiert, si se amesteca cu pesto de busuioc, in proportia care va place. La nevoie, se mai adauga putin din lichidul pastrat.
Se servesc fierbinti, cu sau fara parmezan deasupra. Dar musai cu un pahar de vin bun. Am zis :).
Enjoy! :)
Ca mancam pesto genovese pe paine, la orice ora din zi si din noapte, iarasi se stie.
Asadar, nu este de mirare ca din combinatia celor doua poate iesi ceva superextramegagigabun. Paste al pesto genovese... bune, de te lingi pe degete!
Deci, ati inteles, facem des pesto din busuioc in casa, dar niciodata nu am cantarit ingredientele. Intotdeauna am plecat de la cat busuioc am avut si am adaugat, dupa gust, restul ingredientelor: parmezan ras, usturoi pisat, muguri de pin prajiti (se pot inlocui cu miez de nuca) si ulei de masline extravirgin. Rar a mai fost nevoie de cate un strop de sare, totul depinde de cat de sarat este parmezanul.
Ca idee, proportiile ar trebui sa fie urmatoarele:
- 50 g frunze de busuioc
- 1 lingura muguri de pin
- 6 - 8 linguri parmezan ras
- 2 catei de usturoi (nu foarte mari)
- ulei de masline extravirgin
- sare grunjoasa, la nevoie.
Cand ne grabim sau daca facem o cantitate mai mare o data, il facem in robot. Pur si simplu adaugam toate ingredientele si apasam pe buton. In cateva secunde este gata. Gustam, dregem gustul daca este cazul, mancam. Atat de simplu :).
Dar daca este timp, preferam sa folosim mojarul. Sosul nu trebuie sa fie extrem de fin, ca sa se simta mai bine aromele. In mojar se piseaza mai intai mugurii de pin, dupa care adaugam frunzele de busuioc si usturoiul pisat si le frecam impreuna pana se maruntesc bine si aproape ca devin pasta. Se adauga parmezanul ras si ulei de masline cat sa dam consistenta dorita sosului. Dureaza putin mai mult, dar merita.
Revenind la
Asadar, pastele se fierb, conform instructiunilor de pe pachet, in apa cu sare. Cand sunt fierte al dente, se strecoara, pastrand o cana din apa in care au fiert, si se amesteca cu pesto de busuioc, in proportia care va place. La nevoie, se mai adauga putin din lichidul pastrat.
Se servesc fierbinti, cu sau fara parmezan deasupra. Dar musai cu un pahar de vin bun. Am zis :).
Enjoy! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu